Tags: Ikea ne-a batut ca pe Nastved la Cupa Tenis Partener, tenis, Rentrop&Straton
Cum nu-mi plac lucrurile simple, nu am indraznit sa ma bag la simplu. Mai ales ca in fata lui Razvan si a lui George nu prea suflu (la antrenamente). Si nici in meciurile oficiale. De fapt, nu suflu decat la birou:-) In goana calului, ma rog, a cailor viteza, ii dau un telefon lui Liviu Plesoianu, un alt coechipier, sa vad cum stam. Stam prost. Adica George, zis si Maggi (il stiti de pe www.fansport.ro) a decis sa nu ma astepte. In consecinta, a cedat in doua seturi in fata lui Paul, un jucator pe care, daca l-ai vedea pe strada, l-ai crede mai degraba sahist. Adica, mai simplu spus, nu prea are fizic de tenisman. Dar are psihic. Noi avem fizic, dar n-avem psihic si nici conditie fizica. Deh, soareci de biblioteca...
Ajung la Aviatorilor si sun din nou. Razvan joaca deja de 10 minute cu Cornel Oprisan, retail manager la Ikea. Adica seful cel mai mare din cate ne-am dat noi seama. Si-a dat seama si Razvan care, probabil, se gandeste sa aplice pentru un job la Ikea. Cand am ajuns la stadion, conduceam cu 4-1. Pana m-am intors la masina sa-mi iau geanta, seful Ikea egalase la 4. Dupa care, meciul n-a mai avut istoric. Colegii lui Cornel se destind, isi aduc jumatate din raionul de camping pentru a se bucura de victorie. Cu un 0-2 sec in traista, schimbam strategia pentru jocul de dublu. Liviu spune ca lui ii plac lucrurile simple si se pastreaza pentru confruntarile viitoare. Mie imi place mai mult in doi, sincer sa fiu:-)
Intru la dublu cu Maggi, constienti ca fiecare punct este important in lupta pentru calificare. Din ambitie, alerg ca o gazela fugarita de lei. Castigam cu 6-4 in primul set. Fapt care, evident, ii supara pe adversari. Seful lor spune ceva de niste prime taiate. Sahistul intra in fibrilatie si ne bulverseaza total. Partenerul sau, directorul de HR, e de un calm care ma face sa inghit racheta. Normal, intram in criza mioritica. Ne cam resemnam. Acum, daca stau sa ma gandesc, am pierdut exact atunci cand jocul nu a mai fost un simplu joc. Cand am incercat sa castigam cu orice pret, concentrandu-ne (citeste: enervandu-ne), totul s-a terminat. La fel e si in viata...
Dupa acel 6-4 despre care v-am povestit, ikeistii ne urca pe garduri, prin ploaie. Ca in operele lui Caragiale, natura participa la drama noastra si ne uda pana la piele. Colegii adversarilor nostri fac glume de buna calitate. Facem si noi glume: 1-6, 0-6. Game over. Ramanem doar cu o zi de networking superba, cu incurajarile organizatorilor si cu un soare superb, de final.
Complicat spus, Ikea ne-a batut ca pe Nastved. Mai simplu spus (ca tot am vorbit de simplu si dublu), Ikea ne-a batut ca pe presuri. Da, Nastved nu putea fi altceva decat numele unui pres in magazinul din Feeria:-)
Am pierdut o batalie, dar nu razboiul. Asa ca am inceput deja sa ne pregatim pentru meciul de luna viitoare, cu Microsoft. Poate-i prindem ca nu au licenta de tenis, ca-i reclamam la BSA:-) Cat despre Ikea, le uram succes mai departe. Pentru ca radem, glumim, dar niciodata nu renuntam la fair-play!
Posted in Articole,
E-@ltfel Romania |
Print |
Twitter posts
Flux RSS