Campeanu.ro» Articole» E-@ltfel Romania» Metrou in Drumul Taberei?

Tags: Metrou in Drumul Taberei, Metrorex, transport, trafic, Razoare, Eroilor, Universitate

---

Multa vreme o utopie, iata ca proiectul de metrou in Drumul Taberei incepe sa capete contur. Poate ca, pana la urma, copiii nostri vor reusi sa ajunga in 10 minute de la Razoare la Universitate, chiar daca e 08.30 si sunt zeci de mii de masini in celebra intersectie de la Razoare.

Iata, mai jos, un material preluat de pe site-ul Metrorex: www.metrorex.ro. Lectura placuta!

"1. INTRODUCERE

Documentatia a fost realizata pentru identificarea si evaluarea impactului viitor asupra mediului , asociat proiectului de realizare si exploatare a TRONSONULUI DE METROU 1, a carui traseu se desfasoara intre centrul municipiului Bucuresti si cartierul Drumul Taberei.

Evaluarea a urmarit atit recomandarea masurilor necesare pentru prevenirea, minimizarea si atenuarea efectelor adverse , cit si identificarea potentialelor oportunitati de imbunatatire a mediului .

Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIM) se bazeaza in principal pe prevederile Directivei Consiliului European 97/11/EC si Ordonanta de Urgenta nr. 195/2005 privind protectia mediului si HG 918/2002, Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 860/2002 si nr. 863/2002.

EIM a identificat, descris si evaluat in mod corespunzator, pentru fiecare caz in parte, efectele directe si indirecte ale proiectului asupra urmatorilor factori:

•  Fiinte umane, fauna si flora;

•  Sol, apa, aer, clima si peisaj;

•  Bunuri materiale si patrimoniu cultural;

•  Interactiunea dintre factorii mentionati la punctele precedente.

Rezultatele acestei evaluari s-au concentrat pe urmatoarele aspecte:

•  Descrierea proiectului;

•  Scurta descriere a alternativelor analizate de elaboratorul si initiatorul proiectului,

•  Descrierea starii initiale a mediului,

•  Descrierea formelor de impact preconizate, in perioada de constructie si in perioada de exploatare, respectiv pe termen scurt si termen lung;

•  Descrierea masurilor de atenuare avute in vedere de proiectant si propuse de studiul de impact;

•  Criterii si norme pentru monitorizarea proiectului din punct de vedere al performatelor sale in raport cu normele protectiei mediului.

2. Elemente generale ale proiectului

In prezent, cartierul Drumul Taberei este deservit cu mijloace de transport in comun clasice : tramvai, autobuz si troleibuz.

La ora de varf capacitatea de transport oferita de acestea este depasita cu cca. 20%.

Fata de capacitatea oferita de mijloacele de transport in comun clasice , studiile efectuate pe baza sondajelor au concluzionat ca pe directia Dumul Taberei - zona centrala a orasului , apar fluxuri ce depasesc cu 50000 calatori/ora si sens la nivelul anului 2020, fluxuri ce nu pot fi preluate de acestea.

Din acest motiv, fluxurile estimate pentru anul 2020 pentru cartierul Drumul Taberei impun introducerea unei Magistrale de metrou care sa lege cartierul Drumul Taberei cu zona centrala a orasului .

In conformitate cu PUG, Cartierul Drumul Taberei se va dezvolta in partea de vest pe o suprafata de cca. 200 ha.

Aceasta zona se afla la vest de str. Valea Oltului si se dezvolta intre b-dul Timisoara si Prelungirea Ghencea.

Populatia capitalei in anul 2015 a fost prevazuta in PUG la 2.394.248, fata de 2.152.755 locuitori in prezent, reprezentand o crestere a populatiei de 11,2 % in acest interval.

Considerand ca si populatia actuala a cartierului si a traseului pana la Universitate, de 300.000 de locuitori, va avea aceeasi crestere, la nivelul anului 2015 Cartierul Drumul Taberei va avea deci, 335.000 locuitori.

Din sondajele realizate rezulta ca la ora de varf vor apare fluxuri de calatori de cca. 50-60.000 cal/ora, sens.

La ora de varf se vor deplasa la serviciu 80 % din populatia activa, adica cca. 128.640 persoane

din care :

- 66.892 (52%) calatori cu transportul in comun;

- 61.747 (48%) calatori cu autoturismele.

Pentru cartierul Drumul Taberei se propune realizarea Magistralei 5 de metrou Drumul Taberei – Pantelimon care urmareste traseul arterelor : Drumul Taberei, Str. Razoare, Str. Dr. Bagdazar, B-dul Eroilor, Parcul Operei, B-dul Kogalniceanu, B-dul Regina Elisabeta, B-dul Carol I, B-dul Pache Protopopescu, sos.Iancului – sos. Pantelimon.

Analizand prioritatile de executie se constata ca portiunea Drumul Taberei – Universitate trebuie executat in prima urgenta. Prin executia si punerea in functiune a acestui tronson, se va putea rezolva preluarea fluxului de calatori , pe directia spre centru si se va decongestiona traficul general de pe artera Drumul Taberei prin diminuarea numarului de vehicole de transport in comun si in special prin renuntarea la liniile de troleibuze de pe aceste artere.

Cele 14 statii ale acestui tronson sunt: Ghencea, Raul Doamnei, Brancusi, Valea Ialomitei, Romancierilor, Parc, Drumul Taberei, Favorit, Orizont, Academia Militara, Eroilor 2, Hasdeu, Cismigiu si Universitate 2.

Statiile acestui tronson deservesc:

- microraioanele cartierului Drumul Taberei: Ghencea, Raul Doamnei, Tg. Neamt, Romancierilor, Drumul Taberei 34,

- zone de interes public, piete, complexe comerciale, agrement, Parc Drumul Taberei, Favorit, Orizont si Academia Militara;

- Cartierul Cotroceni, Dr. Marinescu.

Statia Eroilor 2 are o importanta deosebita, ea facand legatura cu Magistrala 1 de metrou prin statia Eroilor de pe aceasta magistrala.

Prin realizarea acestui tronson de legatura cu Magistrala 1 de metrou, locuitorii cartierului Drumul Taberei au posibilitatea sa acceada spre Gara de Nord, Piata Victoriei, Piata Obor, Piata Iancului, Dristor, pe o directie, iar pe cealalta directie spre Izvor, Piata Unirii, Timpuri Noi, Dristor, Nicolae Grigorescu, Parc Titan si spre zona industriala Faur.

Sectorul Eroilor – Universitate va da posibilitatea cartierului sa fie legat cu centrul capitalei, si sa creeze un acces facil populatiei la:

- locuri de munca din sectorul servicii, banci, centre comerciale,

- invatamant: Universitate si Institutul de Arhitectura, Facultatea de Drept.

- cultura: teatre, cinematografe, biblioteci si expozitii.

Prin statia Universitate 2 se va face legatura cu magistrala 2 (IMGB - Pipera), prin statia cu acelasi nume Universitate 1.

Aceasta relatie va face posibila accesibilitatea la zonele de agrement din nordul orasului si la zona industriala Pipera, pe directia nord, iar pe directia sud, spre Piata Unirii, Parcul Tineretului, Piata Pieptanari, Oraselul Copiilor, Big si Piata Berceni, zona de spitale din Berceni si zona industriala IMGB.

Conexiunea feroviara propusa reprezinta un mijloc ecologic de transport, care nu produce noxe. Astfel se realizeaza dezvoltarea durabila, micsorand totodata timpul de transport si marind capacitatea de transport, fara a afecta mediul.

Prin acest mijloc de transport sunt preluati minim 55% din utilizatorii zilnici si ocazionali ai arterei rutiere. Avand in vedere ca indicele majoritar de utilizare al autovehiculelor in Bucuresti este de 1 persoana/autoturism (90% din cazuri), poluarea va fi astfel redusa la cel putin jumatate.

Utilizatorii autoturismelor proprietate personala vor beneficia de efectele pozitive ale descongestionarii traficului prin migrarea unui anumit numar de utilizatori de autoturisme catre legatura feroviara rapida. Conform sondajelor realizate in Bucuresti, pentru o calatorie cu lungimea de 5,5 km rezulta o economie de timp de 8 minute.

Cererea pentru servicii de transport, incluzand cele feroviare, este, in general, determinata de trasaturile demografice, tendintele in urbanizare, industrializare si comert, modele in scop de calatorie si preferintele clientului in ceea ce priveste modul de transport.

Statii

Pe acest tronson vor fi realizate 14 statii, rolul principal al acestora fiind de a permite urcarea si coborarea calatorilor in trenuri, in timp ce perimetrul statiei (zona statiei) este menita sa asigure amenajari sigure, convenabile si confortabile pentru calatori si pentru utilizatorii sistemului feroviar pentru a le permite transbordarea in alte mijloace de transport.

Structura de rezistenta se desfasoara pe doua nivele.

Statiile se executa prin excavatii de la suprafata in interiorul unor incinte de pereti mulati de 0,80 m grosime, care vor fi sprijinite de planseele turnate pe pamant sub care se vor executa excavatiile prin goluri tehnologice.

Conditiile geotehnice, hidrogeologice, elementele constructive ale lucrarilor de metrou si incarcarile date de vecinatatea constructiilor adiacente, au condus la pereti mulati de 16,00 m ÷ 20,00 m adancime si 0,80 m grosime, alcatuiti din panouri cu rosturile prevazute cu garnituri de etansare astfel incat sa se realizeze un perete impermeabil.

Galerii

Galeriile sunt, in general, executate pe doua niveluri. Grosimea planseului superior si a radierului variaza intre 0,80 m si 1,20 m.

Tehnologia de executie este cea a planseului turnat pe pamant, peste care se realizeaza hidroizolatia si umplutura, dupa care zona respectiva se reda circulatiei. Sub planseu se executa excavatia pana la cota planseului intermediar prin trapele tehnologice lasate in prealabil in acesta, se toarna apoi planseul intermediar pe pamant si in acelasi fel se repeta operatiile pentru realizarea radierului. In final, se executa peretii caseta.

Din punct de vedere al solutiilor tehnice de realizare a constructiei subterane a metroului, a fost aleasa solutia de executie in subteran cu ajutorul scuturilor.

Alegerea acestei solutii a fost determinata de impactul redus pe care aceasta o are asupra activitatilor ce se desfasoara la suprafata.

Tehnologia de executie a tunelurilor este gandita sa se realizeze astfel incat avansul scuturilor se face continuu inclusiv pe zona statiilor situate pe traseu.

Pentru a permite executarea celorlalte lucrari necesare dupa montarea inelelor din boltari se are in vedere aprovizionarea frontului scutului cu materialele necesare din ultima statie pe care a parcurs-o.

In acelasi mod se va proceda si pentru evacuarea pamantului excavat in front.

Structura de rezistenta a tunelului va fi alcatuita din boltari din beton armat prefabricat, cu o geometrie riguroasa si tolerante garantate.

Depouri

Depourile au rol de gazduire a parcului de material rulant; in ele se efectueaza inspectii, mentenanta usoara si de mare capacitate si, de asemenea, revizii ale echipamentului feroviar special. Masura in care sunt realizate reviziile echipamentului este propusa a fi in conformitate cu politica de mentenanta a metroului. Stabilirea instalatiilor suplimentare, a atelierelor si echipamentelor prevazute se va face pe baza unui studiu realizat de Metrorex. "