Ziua in care am fost suspendat
25-Nov-2010 by Florin Campeanu
Tags: Ziua in care am fost suspendat
O zi ca oricare alta. O zi in care, firesc, dupa ce verific daca sotia a plecat la munca (cineva trebuie sa faca si bani in casa noastra) si daca baiatul doarme linistit in patul sau, ma reped sa beau un ceai si sa ma "conectez". Fara "conectare" nu mai pot. Asa ca iau smartphone-ul si incep: ce vanzari am facut azi noapte, ce mailuri mi-au trimis colegii (am cativa colegi care se trezesc la 06.00), ce face blogul. Ups! Houston, we have a problem. Cand sa ma conectez la blog, eroare. "This Account Has Been Suspended". Hait! Opozitia a reusit: m-a suspendat.
Cat am ras de Liviu Plesoianu, cu al sau blog suspendat de vreo juma' de an, iata ca am reusit sa ajung si eu la aceeasi performanta. Cei 322 din opozitie m-au infrant. Acuma trebuie sa conving poporul sa iasa la referendum si sa voteze impotriva suspendarii mele. Ma rog, a blogului meu.
Dar cum s-a intamplat? Pai simplu, ca orice necaz, ca sa zic asa. Ca orice lipsa de comunicare romaneasca. Stiam ca urmeaza sa-mi expire abonamentul la hostingul contractat de la Edomenii.ro, dar nu stiam cu exactitate cand. Asa ca stateam linistit. Asteptam, asa cum sunt obisnuit, sa fiu sunat si intrebat cand am de gand sa platesc factura de 100 euro pentru un an. Nu e o suma mare, dar, totusi, e o suma care merita un telefon. Sau o insistenta mai mare pe e-mail, mai ales cand stii ca unele din mesajele tale ajung in Junk Folder. Asa cum s-a intamplat cu proformele mele, ajunse in Junk, pe o adresa mai veche de e-mail, de pe care faceam redirect pe Gmail. Dar redirectul nu se face decat pe Inbox, nu si pe mesajele din Junk. Asa ca, in dimineata respectiva, m-am trezit suspendat. Fara avertisment.
Parca nu mai eram eu. Parca o bucata din universul meu disparuse, inghitita de o gaura neagra tanara, descoperita de NASA. M-am revoltat. Am dat telefon. Degeaba. Uitasem ca nu raspunde nimeni la telefoanele firmei de gazduire. Ma duc pe Internet, si intru pe Asistenta Online. Perfect. Sunt conectate doua persoane: tehnic in limba maghiara si departamentul plati/contabilitate. Nasol: doua limbi straine (maghiara si contabilitatea). Aleg contabilitatea, macar daca e sa nu inteleg, nu inteleg in romana. Dupa cateva secunde, o doamna (cu nume maghiar, culmea - nu am nimic cu vecinii nostri, ii admir foarte mult) intra in discutie cu mine. Cu caciula in mana, umil, ii explic situatia. Imi spune ca este vina mea ca nu am primit facturile. Normal. E vina mea ca nu le-am platit. Normal. E vina mea ca mi-a fost suspendat blogul. Normal. E vina mea ca nu mi-au dat un telefon, asa cum ma obisnuisera: "De aproape un an, politica noastra este sa nu mai dam telefoane clientilor." Ma enervez si ii spun: "fostilor clienti, doamna." Ea nu are nici o vina. Trebuia sa renunt de la ei mai demult, atunci cand am descoperit ca trebuie sa stau 3-4 zile ca sa mi se rezolve o problema.
Raman cu blogul suspendat. Realizez ca nu mai am nici macar arhiva. Google, Google, cum vei fi venit tu pe blogul meu sa cauti articolele la care am lucrat nopti intregi la optimizare si nu ai gasit nimic... Adsensule din care imi scoteam si eu gazduirea si o bere, cu baietii, la un meci al Stelei... S-a dus totul. In plus, nu mai stiu nici parolele sa-mi schimb Nameserverele la ROTLD. Iar parolele recuperate imi vin pe un e-mail aflat in contul suspendat. Curat Caragiale, coane Fanica! Din aceasta dilema simteam ca nu pot iesi. Pana realizez ca, roman fiind, pot improviza. Recuperez un domeniu, cel pe care primeam parolele la celelalte, printr-o minune. Nu stiu cum, am reusit sa retin o parola alfa-numerica de 6 caractere. Miracol. Schimb Nameserverele si... Ce sens mai are sa va plictisesc cu amanunte tehnice? Important este ca am mai dat 3 mailuri la baietii din Baia Mare, cei cu gazduirea suspendata, si am recuperat tot blogul. L-am recuperat pe Campeanu. Pe Campeanu.ro. Sampanie!
Cat despre suspendare, am retinut inca o data un lucru: totul in viata trebuie facut la timpul sau. Altfel stai si alergi sa recuperezi ce este al tau. In privinta baietilor de la Baia Mare, trist este ca nimeni nu mi-a spus: "haideti, domnule, ca dam drumul la site-uri si platiti dumneavoastra maine-poimaine". As fi platit fara sa clipesc, iar acum v-as fi povestit un model despre cum se poate face Customer Care si Client Retention in Romania. Din pacate, criza ne-a lovit pe toti, dar pe unii, degeaba. Un client pierdut, dupa 3 ani, inseamna investitii de 4-5 ori mai mari pentru a atrage unul nou. Cele 2-3 zile de gazduire fara bani, din politete, ar fi costat jumatate de cent. O jumatate de cent ar fi consolidat o relatie si asa tumultuoasa. N-a fost sa fie zic, si trec mai departe.
Ce nu te omoara, te face mai puternic. Campeanu.ro s-a intors. Si, odata cu el, m-am intors si eu. Voi scrie mai mult (nu stiu daca si mai bine). Voi scrie pana cand voi ocupa tot spatiul de pe noul server:-) Voi scrie pana cand noua Opozitie ma va suspenda! La arme, citoyens! Puneti mana pe bloguri!
Posted in Articole,
E-@ltfel Romania |
Print |
Twitter posts
Flux RSS